Clima

Sursa: Institutul Național de Statistică

In explicarea si intelegerea diferitelor aspecte naturale, clima reprezinta una din componentele geografice cu rol determinant, deoarece prin elementele sale exercita o actiune modelatoare, variata asupra reliefului.

Teritoriul acoperit de GAL - CODRII HERTEI, datorita amplasarii sale în partea nord vest a judetului BOTOSANI si partea de nord est a judetului Suceava, determina aspecte de clima specifice acestei zone. Aceasta este temperat-continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii ( 7- 8 ºC), cu precipitatii variabile , cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vânturi predominante din nord - vest si sud - vest.

În partea de nord, nord-vest a teritoriului caracterul continental este mai ameliorat datorită influenţei climatului de pădure. Acest caracter al climei este rezultatul activităţii combinate a factorilor climatogeni: radiativi, dinamici şi a factorilor geografici locali: relief, vegetaţie, sol, hidrografie.

Temperatura medie anuală o zonei GAL- CODRII HERTEI este de 7-8 ºC, temperaturile medii ale lunii iulie de aproximativ 21 ºC , iar a lunii ianuarie variaza intre -3 si -7 ºC. Durata medie a intervalului de zile fără îngheţ este de 178, primul îngheţ producându-se în medie la data de 10 octombrie, iar ultimul îngheţ la 15 aprilie. Zilele de iarnă se înregistrează în cadrul intervalului în care se produce îngheţul, asadar din noiembrie până în februarie. Numărul mediu al zilelor de iarnă variază între 30 şi 60, reprezentând 11-13 % din numărul de zile anual. Primăverile sunt cel mai adesea reci, sezonul cald începând din ultima decadă a lunii martie până în octombrie. Toamnele se caracterizează prin zile frumoase, cu medii ale temperaturilor de 9-10 ºC.

Precipitaţiile anuale variază, in cadrul teritoriului GAL- CODRII HERTEI, în medie între 450 mm şi 600 mm. Variaţia precipitaţilor în timpul anului este influenţată de circulaţia maselor de aer şi de caracterele suprafeţei subiacente. Fenomenul invers al anilor ploioşi este cel al perioadelor de secetă. Au existat in aceasta zona, secete cumplite, cele mai puternice înregistrându-se în anii 1946- 1947, 1956, 1962, 1968.

În ceea ce priveste precipitaţile sub formă de zăpadă, acestea se produc în mod obişnuit începând din prima jumătate a lunii noiembrie şi durează până la sfârşitul lunii martie. Luna caracterizată prin mari cantităţi de zăpadă este ianuarie, insa au fost înregistrate valori mari şi în lunile februarie sau martie

Regimul eolian este determinat de acţiunea principalilor centrii barici, ce dirijează circulaţia maselor de aer. Vânturile cele mai frecvente sunt din nord-vest (cu valori de aproximativ 30% în iulie şi august), care, vara, aduc ploi repezi iar iarna ninsori şi viscole. Frecvenţă relativ ridicată o au şi vânturile dinspre sud-est ce prezintă o frecvenţă de 19% , precum şi vânturile din sud, simţite mai ales primăvara. Nu lipsită de importanţe este şi influenţa pe care o joacă anticiclonul scandinavo-baltic, influenţă ce îşi face simţită prezenţa tot timpul anului, el fiind responsabil de scăderea temperaturilor atât vara cât şi iarna.