Vegetație și faună

Potentialul bio-pedogeografic al Grupuluil de Actiune Locala CODRII HERTEI a evoluat in stransa legatura cu conditiile de relief, roca, clima si hidrografie.

Vegetaţia reprezintă o componentă principală în cadrul diferitelor unităţi natural-teritoriale, sintetizează şi exprimă calitatea peisajului, fiind foarte sensibilă la acţiunile elementelor climatice. Teritoriul Gal - CODRII HERTEI face parte din zona de silvostepă cu unele elemente stepice.

Potrivit formelor de relief, caracterului vegetaţiei şi condiţiilor ecologice locale, fauna terestră a localitatilor se încadrează în fauna zonei de silvostepa si de stepă.

• paduri de foioase. In cadrul lor s-au dezvoltat specii de gorun, carpen, tei, artar, salcam, plop si soc. Flora este, de asemenea, reprezentata printr-o mare varietate: branduse, lacramioare, ghiocei, toporasi, stanjenel, coada soricelului, margarete, poparnite, brusturi, pelin, cicoare, pelinita, lucerna, trifoi rosu, mac, mohor etc. Pe malul iazurilor s-a dezvoltat o vegetatie iubitoare de apa: podbal, rogoz, papura, pipirig, stanjenel.
• arbusti. Stratul arbuştilor este bine dezvoltat mai ales la periferia pădurilor,fiind constituit din acelaşi esenţe arbustive ca în pădurile de stejar şi gorun la care se adaugă arbuşti continentali. Dintre aceştia amintim: cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), păducelul (Crataegus avellana), socul (Sambucus nigra), etc.
• terenuri agricole cu soluri bogate in cernoziom amestecat cu soluri cenusii de padure;
• pajisti, pasuni si fanete. Vegetaţia ierboasă este reprezentată prin asociaţii zonale de tipul pajiştilor. Speciile caracteristice sunt: păiuş (Festuca valesiaca), colilie (Stipa capillata), păpădia (Taraxacum officinale), etc.
• vegetația palustră, reprezentată prin plante higrofile: rogozul (Carex arenavia), pipirigul (Holoschoenus vulgaris), rugina (Juncus effusus), papura (Typhla angustifolia), stuful (Phragmites comunis), izma broaştei (Alisniaplanogo aqvatica) şi hidrofile: lintiţa (Lemna trisulca), iarba broaştei (Hydrocharis morsusranae),etc.
• plante medicinale: coada şoricelului (Achillea setacea), muşeţelul (Matricaria chamomilla), patlagina (Plantago lancelota), cicoarea (Cichorium intybus), sulfina (Melilotus officinalis), cimbrişor (Thymus vulgaris), menta (Mentha longifolia), etc.

• fauna pădurii este alcătuită din mamifere: mistreţul (Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes), iepurele (Lepus europaeus), veveriţa (Sciurus vulgaris), etc. Păsările care trăiesc în pădure sunt: şorecarul (Buteo buteo), ciocănitoarea verde (Picus virdis romaniae), gaiţa (Garrulus glandarius), piţigoiul (Parus major), stâncuţa (Corvus monedula), privighetoarea (Luscina luscina), pitulicea (Philloscopus collibita), pupăza (Upupa epops), etc.
• fauna de stepă şi silvostepă este mai săracă, dintre mamifere amintim: popândăul (Citellus citellus), orbetele (Spalax leucodon), hârciogul (Cricetus cricetus), şoarecele de câmp , dihorul de stepă (Mustela eversmanni ),etc. Păsărele sunt reprezentate prin: guguştiuc (Streptopelia decaocto), potârnichea (Perdix perdix), cucuveaua (Athene nocturna), prepeliţa (Cortunix cortunix), etc.
• fauna luncilor şi stufărişurilor este reprezentată de animale care prin viaţa pe care o duc sunt legate de mediul acvatic: raţa sălbatică , barza (Ciconia ciconia), lişiţa ( Fulica atra),stârcul cenuşiu, bâtlanul (Ardea cinerea), etc.
• fauna acvatică este reprezentată prin scobarului dar şi alte specii : crapul (Ciprinus carpio), crapul chinezesc (Hipophtalmichtis), carasul (Carassius carassius), şalău (Sander lucioperca),etc.