Sol

Tipurile de sol depind de înălțimea Platformei Moldovei.

• zona de sol pluvial argilos - dezvoltată la înălțimi de 300-600 m, care este formată din sol calcaros (la contactul dintre platou și Subcarpați, în interiorul platoului și în pădurile de fag)
• sol brun (în Platoul Suceava, în Platoul Central al Moldovei, pădurile cu stejar și gorun)
• suprafețele de molisoluri (la Sudul platoului și în Câmpia Moldovei)
• soluri cenușii (la 200-300 m altitudine) dezvoltate la suprafețele de contact dintre terenurile cu pădure și pădurile de stepă
• soluri rendzine (calcaroase, în Platoul Central al Moldovei) și pseudo-rendzine (pe marne)
• soluri intrazonale - soluri aluvionare (în pajiști), soluri gleice (în Platoul Suceava)
• soluri erodabile

Suprafața are o fundație cristalină datată din Era Precambriană și zăcăminte, alcătuite din formațiuni calcaroase, datate din Era Tortoniană, stânci calcaroase, argile nisipoase și gresie datate din Era Sarmațiană acoperite cu cuverturi de zăcăminte cu inserții de loess. Platforma este acoperită de sedimente provenite din câteva cicluri de sedimente provenite din Era Cambriană până la Era Terțiară.

Geologia produce o situație hidrogeologică specială care constă în formarea de bariere acvifere și hidrogeologice. În general, sedimentele din era terțiară (alcătuite din marle, argile nisipoase, argilă și gresie) pot fi evaluate ca un aquiclud, cel mai mare rezervor local de apă subterană este alcătuit din părți nisipoase.